Condiții pentru obţinerea unei pensii de invaliditate
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obișnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenții care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale
Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin instituţiile subordonate, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate.
Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.
Tabelul nr. 3
┌────────────────────┬───────────────────────────┐ │Vârsta persoanei la │ │ │data emiterii │Stagiul de cotizare necesar│ │deciziei medicale │ (ani) │ │asupra capacităţii │ │ │de muncă │ │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ până la 20 ani │ 1 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │de la 20-23 ani │ 2 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 23-25 ani │ 3 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 25-29 ani │ 6 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 29-33 ani │ 9 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 33-37 ani │ 11 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 37-41 ani │ 14 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 41-45 ani │ 17 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 45-49 ani │ 20 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 49-53 ani │ 23 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 53-57 ani │ 25 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 57-60 ani │ 26 │ ├────────────────────┼───────────────────────────┤ │Peste 60 de ani │ 27 │ └────────────────────┴───────────────────────────┘
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza de accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum si neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
În aceasta situaţie se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
A) Procedura de încadrare în grad de invaliditate
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul specializat în expertiză medicală a capacităţii de muncă, din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
În vederea evaluării capacităţii de muncă, persoanele care solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliu.
Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate este însoţită de documente medicale.
Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.
Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă este cel prevăzut în anexa nr. 10.
Cererea este însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată pentru conformitate cu originalul:
a) actul de identitate;
b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);
c) adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menționarea datei ultimei zile de concediu medical;
d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.
Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:
– fișa BP2 / adeverinţă de confirmare eliberată de direcția de sănătate publică, în caz de boală profesională;
– FIAM / proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
– documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie / neoplasm / SIDA; pentru afecțiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;
– certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.
În situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale, medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine.
Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat.
Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale / preşedintele comisiei de expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.
Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.
Procedura de contractare şi de selectare a unităţilor sanitare în vederea încheierii de contracte de prestări de servicii medicale, precum şi obiectul acestor servicii medicale, în aplicarea prevederilor art. 72 din lege, se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţă (la domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor obiective necesare evaluării medicale.
După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă programează bolnavul pentru expertizare.
Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei.
După examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă se întocmeşte în 3 sau, după caz, 4 ori 5 exemplare. Un exemplar al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă rămâne la dosarul medical. Celelalte exemplare se înmânează persoanei expertizate, sub semnătură, cu consemnarea datei predării şi cu obligaţia ca aceasta să le depună, după caz, la casa teritorială de pensii, la angajator (dacă este asigurat), la inspectoratul teritorial de muncă (în cazul accidentului de muncă) sau la direcţia de sănătate publică (în cazul bolii profesionale). Un exemplar rămâne în posesia persoanei expertizate.
Împreună cu decizia medicală asupra capacităţii de muncă persoanei expertizate i se înmânează şi programul recuperator.
Raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi programul recuperator vor fi semnate şi parafate de medicul expert al asigurărilor sociale, înregistrate, datate şi ştampilate de cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent.
Programul recuperator este obligatoriu pentru persoana în cauză şi pentru persoanele competente să îl aplice. Medicii curanţi au obligaţia de a consemna măsurile recuperatorii efectuate de bolnavi în programul recuperator.
Compartimentele de stabiliri prestaţii din cadrul caselor teritoriale de pensii vor comunica lunar cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă situaţia persoanelor încadrate în grad de invaliditate şi ale căror cereri au fost respinse din punct de vedere administrativ.
B) Revizuirea medicală
Revizuirea medicală a pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale sau de comisiile de expertiză medico-militară, după caz, care au în evidenţă pensionarii.
Medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile de expertiză medico-militară, după examinarea medicală a persoanei în cauză şi analizarea documentaţiei medicale prezentate, completează concluziile medicale la revizuire şi emit decizia medicală asupra capacităţii de muncă în 3 exemplare.
Documentaţia medicală pentru revizuirea medicală la termen cuprinde:
a) referatul medical detaliat cu consemnarea stării prezente şi evoluţiei bolii, a datelor clinice şi paraclinice care susţin diagnosticul clinic, completat de către medicul curant, specialist pentru afecţiunile invalidante;
b) rezultatele investigaţiilor solicitate;
c) biletele de ieşire din spital sau copii de pe foaia de observaţie clinică, pentru spitalizările recente, după caz;
d) datele din fişa de dispensarizare a bolnavului, după caz;
e) programul recuperator completat de către medicii curanţi.
La revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere modul de respectare a programului de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei.
La solicitarea pensionarului, revizuirea medicală se poate efectua şi înaintea termenului stabilit în decizia medicală a capacităţii de muncă, indiferent de gradul de invaliditate, dar numai până la împlinirea vârstelor standard pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare, împreună cu documentele medicale care atestă starea de sănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă ori la comisiile de expertiză medico-militară, după caz.
La termenul de revizuire, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligaţia să se prezinte, fără a fi notificat, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau la comisiile de expertiză medico-militară, după caz, în vederea revizuirii medicale.
Dacă pensionarul încadrat în grad de invaliditate este netransportabil şi dovedeşte acest fapt prin documente medicale recente, acesta este obligat să anunţe cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau comisiile de expertiză medico-militară, după caz, până la termenul de revizuire stabilit. Expertizarea se face pe baza documentelor medicale recente trimise de către acesta la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau la comisiile de expertiză medico-militară, după caz. Medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale.
În situaţia în care pensionarul încadrat în grad de invaliditate se prezintă cu întârziere la revizuirea medicală, aceasta se face la cerere.
Revizuirea medicală a persoanelor internate în spitale sau sanatorii se face pe baza referatului medical întocmit de medicul curant ori, după caz, pe baza documentelor medicale recente, solicitate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală anterioară.
În situaţia în care pensionarul s-a prezentat la revizuirea medicală şi aceasta nu s-a putut efectua la termenul stabilit, din motive neimputabile pensionarului, revizuirea se efectuează la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii următoare termenului de revizuire stabilit.
Prevederile de mai sus se aplică şi în situaţia în care pensionarul a comunicat, cel târziu până la termenul de revizuire stabilit, imposibilitatea neprezentării la revizuirea medicală periodică, din motive neimputabile lui.
În aceste situaţii până la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, se menţine acelaşi grad de invaliditate stabilit prin decizia anterioară.
Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă au obligaţia ca, în primele 5 zile ale fiecărei luni, să comunice compartimentului de specialitate pensionarii încadraţi în grad de invaliditate neprezentaţi la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, în vederea suspendării plăţii pensiei potrivit legii.
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c) au vârstele mai mici cu până la 5 ani faţă de vârstele standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, potrivit legii.
În cazul persoanelor fără potenţial recuperator, a căror dinamică a invalidităţii este staţionară şi pentru care revizuirile medicale nu mai aduc elemente noi în pronosticul de recuperabilitate, constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, sau al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
În vederea aplicării alin. (1) lit. b), compartimentul stabiliri prestaţii comunică lunar cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Stabilirea încadrării în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) se face prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă.
C) Contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii / comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
Contestaţia se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă ce face obiectul contestaţiei, sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Contestaţia, împreună cu dosarul medical al titularului, se înaintează comisiei medicale de contestaţii competente, respectiv comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.
Pot face obiectul contestaţiei orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensie de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
Decizia emisă în rezolvarea contestaţiei înlocuieşte decizia iniţială şi produce efecte de la data acesteia.
În soluţionarea contestaţiei se au în vedere aceleaşi proceduri şi criterii medicale ca şi în cazul expertizării asupra capacităţii de muncă.
Deciziile comisiilor medicale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, necontestate în termen, rămân definitive.
Deciziile rămase definitive pot fi revizuite de către medicii experţi ai asigurărilor sociale care le-au emis, la sesizarea părţii interesate sau a organelor de control ale CNPP.
Calculul pensiei de invaliditate
La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă numai persoanelor care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum si neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.
Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie.
Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Acte necesare pentru înscrierea la pensie de invaliditate
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.
Solicitantul poate fi persoana îndreptăţită, tutorele acesteia, curatorul acesteia, persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, precum şi mandatarul, desemnat prin procură specială, în situaţia în care este mandatat şi să încaseze drepturile de pensie.
Prin domiciliul persoanei solicitante se înţelege locul unde o persoană îşi are locuinţa statornică sau principală şi se dovedeşte cu actul de identitate.
Actele necesare pentru înscrierea la pensie anticipata sau anticipata partial sunt:
- Cerere tip pentru înscrierea la pensie;
- carnetul de muncă (original şi copie);
- carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie);
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
- actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);
- livretul militar (original şi copie);
- diploma de absolvire a învățământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
- adeverință privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii (original);
- procură specială , pentru mandatar (original şi copie);
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original);
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
- adeverinţă din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă / copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională;
Procura specială urmează sa fie emisă în următoarele condiții:
- Pentru cetățenii străini cu domiciliul în străinătate, procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu, după cum urmează:
- în cazul statelor semnatare ale Convenției de la Haga procura este valabilă numai dacă este însoțita de apostila eliberată de către autoritatea competentă, potrivit legislației naționale a statului de la care emană documentul;
- în cazul statelor cu care România are încheiate tratate sau convenții de asistență juridică bilaterală în acest domeniu, procura este valabilă fără nici o altă formalitate.
- Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, procura specială poate fi eliberată pe teritoriul statului de domiciliu în condițiile prevăzute mai sus, precum și de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României;
- Atât pentru cetățenii străini , cât și pentru cetățenii români este valabilă procura specială emisă de notarii publici de pe teritoriul României.
Procura specială trebuie să conțină următoarele documente:
-numele, prenumele, cetățenia, data și locul nașterii, domiciliul și actul de identitate ale titularului dreptului la pensie;
-numele, prenumele, datele de identificare ale mandatarului;
-obiectul mandatului (întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent personal, încasarea pensiei pentru plăți restante, semnarea extrasului de cont);
– precizarea ca mandatarul are obligațiile ce revin titularului, inclusive cea de a anunța în termen casei de pensii orice schimbare intervenită în situația titularului, de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.
Procura specială care nu este emisă în limba română, precum și apostila (cand este cazul) vor fi traduse și legalizate.
Procura este valabilă 18 luni.
Actele se depun la sediul Casei Județene de Pensii Brașov – str. 13 Decembrie nr. 43A
Programul CJP Brașov este:
- zilnic 08:00 – 16:30
- Joi 08:00 – 18:30
Termenul de depunere a documentației pentru înscrierea la pensie de invaliditate
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii şi se acordă de la data înregistrării cererii.
În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, în situaţia pensiei de invaliditate;
În situaţia în care data îndeplinirii condiţiilor de pensionare coincide cu o zi de sărbătoare legală, de repaos săptămânal sau când serviciul este suspendat, cererea de pensionare, împreună cu actele necesare, se poate depune în prima zi lucrătoare ce urmează, fiind considerată depusă în termen. Termenele prevăzute de lege pentru depunerea şi soluţionarea cererilor de pensionare se socotesc pe zile „libere”, în sensul că nu se iau în calcul ziua când încep să curgă şi nici ziua în care s-au sfârşit. În situaţia în care ultima zi este o zi nelucrătoare, respectiv zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, termenul se va prelungi până la sfârşitul zilei lucrătoare ce urmează.